Părinţi de gemeni, text întreg

     Cine ne aude, spune că suntem o casă de nebuni, dar noi ne străduim să fim cei mai buni… PĂRINŢI DE GEMENI

Încă este noapte, dar bebe Alin s-a trezit. Îl iau imediat din pătuţ să nu îl trezească pe bebe Denis. Mă aplec să îl pun în pat lângă mine, dar se smuceşte şi îmi dă un cap în nas. Impactul mă năuceşte şi încep să văd puncte, linii, bastonaşe. Cine a spus că vezi stele verzi, probabil se gândea la extratereştrii.
Nu durează mult şi bebe doi se trezeşte. Cu această ocazie, declar începută ziua de azi. După ce aşez cei doi bebei în mijlocul patului, mă aplec la sertarul cu şosete să îmi iau o pereche în picioare. Nu nimeresc o pereche dar apuc 2 bucăţi sigur. Una roz şi una neagră cu dungi, a lu barbate-miu. Nu ştiu ce caută în sertarul meu, dar mă bucur că era acolo şi am putut să o iau. Le încalţ imediat şi dau fuga să îmi fac o cafea cât încă sunt buimaci cei mici. Ce fain este cu cele două şosete. Oare şi al meu soţ poartă acum două diferite?
Revin în cameră la copii. Bebe Alin stă în funduleţ şi gesticulează energic din mânuţe. Bolboroseşte ceva pe limba lui şi pare că se ceartă cu o jucărie zornăitoare. Bebe Denis, pare ofticat şi nu ştie dacă să plângă sau să mârâie. Ar vrea şi el să stea în funduleţ, dar încă nu este pregătit. Oare este greşit să îmi iubesc mai mult un bebe faţă de celălalt? Încă mai am amintiri vagi cu el la Terapie Intensivă. Am făcut tot posibilul să îmi şterg acele amintiri dureroase, când toată lumea îmi spunea să fac bine să mă ridic din pat să îmi văd copiii la Terapie Intensivă. Tonul acela răutăcios şi faptul că erai ignorat de personalul de la salonul bebeilor sunt câteva stări care te fac să îţi iei lumea în cap. Când vezi acea fiinţă micuţă de 2 kilograme cum stă intubată şi conectată la aparate bipăitoare de îţi sare inima la fiecare sunet scos, ţi se scurge toată tăria în călcâie şi simţi cum betonul de sub picioare devine lichid, iar tu devii miiiiiiiiiiică-mică şi te ia cu stare de leşin peste acel incubator obosit de atâtea folosiri.
Încerc să îmi şterg repede acea amintire şi îl iau în braţe pe bebe Denis. Îi dau o sărutare apăsată pe obrăjorul lui atins de dermatită atopică. Încă nu ştiu cu ce se mănâncă la figurat această dermatită, dar încercăm să o tratăm.
Ştiu că nu au voie la televizor, dar în momentul când nu mai găsesc o soluţie să îi potolesc, îi mai dau drumul puţin la desene.

     Nu ştiu cum s-a făcut titirez bebe Alin şi a ajuns cu telecomanda în guriţa. Molfăie de zor la butonul de mutat posturi. Iete că s-a oprit niţel la ştiri. Iar arată o „VIP-a” care a renunţat la sarcină pentru că nu a rămas cu iubi.
Îmi aduce aminte de perioada când am fost internată la Spitalul Judeţean Ilfov. Eram internată de urgenţă şi aveam 16 săptămâni de sarcină. Am fost „cazată” într-un salon cu 4 paturi. Nu mai ştiu dacă mi-au pus perfuzie în acea seară sau a doua zi. Partea cea mai urâtă cât am stat acolo a fost faptul că pe timpul zilei ne trântea efectiv câte o femeie în pat imediat după ce venea de la chiuretaj. Puţin panicată la început pentru că nu înţelegeam ce se întâmplă, am încercat să intru în vorbă cu acele femei înainte sau după chiuretaj. Marea majoritate nu vroiau copilul. Erau şi câteva minore pe la vreo 15-16 ani aduse de mame sau „soacre”. Nu vă pot descrie cum arată o copilă de 15 ani adusă pe braţe din sala de chiuretaj… Mai era şi tipul de „femeie fatală” de dimensiuni 2 pe 3, amatoare de seminţe prăjite, care nu era la prima intervenţie şi tot vorbea la telefon ca şi cum nu ar da importanţă la ceea ce urma să facă. Şocul de a vedea zilnic 3-4 femei făcând acest lucru, m-a făcut să apreciez şi mai mult sarcina mea, pe care mă chinuiam să o păstrez.

     Eram invidioasă pe mămicile din salonul alăturat care îşi ascultau emoţionate inimioarele bebeilor în fiecare seară. Ai mei erau încă mici. Dacă ar fi să citez pe cineva, aş spune că erau de dimensiunile unui pateu micuţ, de aproximativ 140 de grame fiecare.
Iau telecomanda din guriţa bebelului şi o înlocuiesc cu o jucărie pentru gingiute. Trebuie să le pregătesc fructele acum. Mă grăbesc în bucătărie să pisez mărul fiert şi biscuiţii cu blenderul. Urmează partea în care trebuie să fac faţă la două guriţe care vor cere mâncărică. Sau dacă au toane, să plimb linguriţa în aşa fel încât să devină interesantă iar merişorul să îl pape. Nu ştiu dacă mă credeţi, dar sunt zile în care înjur de toate neamurile care nu mă ajută deloc cu copiii. Momentele meselor în scăunelul bebeilor sunt obositoare şi stresante. La final am doi purceluşi ce ajung să lingă efectiv măsuţa murdărită cu mâncărica ce a fost cândva în castronel.

Altă zi, altă provocare

Somnul, un obicei sănătos pentru mulţi, pentru mine este un motiv de chin, la puterea a două. Indiferent cât de mult mi-l doresc, bebeii sau treburile casnice mi-l fură cu neruşinare. Hai bine, nu bebeii pentru că ei nu fac nimic intenţionat acum. Sau fac?! Prefer să cred că sunt doi îngeraşi care încă nu ştiu să comunice. Dar treburile casnice, cu siguranţă nu se fac singure. Vorba aceea, vase poţi lăsa nespălate până ajungi să le foloseşti pe toate, dar dacă nu ai mâncare, ce faci? Nu poţi să iei şi tu un biberon şi să papi NAN 2 cu bebeii.
Pe timpul zilei, indiferent când vine Nepotul lui Moş Ene pe la genele copiilor, stă atât de puţin, încât mai rău mă oboseşte pe mine decât îi odihneşte pe ei. Şi când spun Nepotul lui Moş Ene, mă refer la acele tentative de somn, când obosesc bâţâind câte 40 de minute un bebel cântând renumitul cântecel cu elefantul, în timp ce el pare că analizează fiecare milimetru de cameră. Când în sfârşit reuşeşte să adoarmă şi îl pun cu mare grijă în pătucul lui, mişcându-mă lent şi cu o vigilenţă aparte, ca şi cum aş avea o petardă în braţe, na că începe bebe adormit înainte să ţipe. Dumnezeu ştie ce anume îl face să se trezească din somn ţipând şi cu lacrimi mari de îi inundă feţişoara lui speriată. Şi iar băţâi şi la acest bebe vreo 30 de minute de se trezeşte bebe 2, îţi arată zâmbetul lui de milioane şi întinde o mânuţă rozalie către tine. Mai poţi Marie să mai spui ceva? Oftezi. Oftezi din tot sufletul, singurul lucru care mai simţi că este doar al tău în acel moment. Tragi adânc aer în piept şi pui cei doi copii în mijlocul patului tău, deschizi fereastra să aeriseşti camera şi te uiţi la ceas. Când naiba au trecut 2 ore de când încerci să-i adormi?…

Uite elefantul, doi elefanţi, trei elefanţi…

Momentele când vor să adoarmă, sunt destul de grele pentru spatele meu. Deşi mai primesc ajutorul soţului când este acasă, uneori nu facem faţă la câţi elefanţi numărăm. Nu ştiu dacă mă credeţi sau nu, dar am numărat odată o cireadă de 53 de elefanţi, după care am „transferat” bebelul semi adormit în braţe la soţ care a numărat şi el vreo 23 până în momentul când nu ştiu din ce motiv mi-a dat bebelul înapoi. Am numărat iar vreo 9 elefanţi, apoi să dea naiba dacă ştiu ce mai urma. Am avut un lapsus atât de mare, încât m-am oprit şi din bâţâit. În fine. Până la urmă, bebelul a adormit iar noi de uitam unul la altul şi nu ştiam dacă să râdem sau să conştientizăm cât de obosiţi eram.

Da, am soţ

Nu ştiu cum sunt alţi soţi, dar al meu este cel mai cel. I-am spus de la început că vreau DOI copii. El nu şi nu, că vrea unul să îl răsfeţe şi să îi cumpere tot ce vrea el. Când i-am spus că sunt însărcinată, a amuţit. Ce a fost în capul lui nu ştiu. Când a văzut prima ecografie, a spus că seamănă cu un şoricel fără codiţă. Ce simpatic a fost.: P.

Citat de astăzi 16.12.2016 din vorbele soţului: „Ia uiteeee, se pare că nu ai ţipăt nelimitat ca la Vodafone!: P ” Se referea la unul din bebei care plângea de ceva timp şi începuse să dea semne de oboseală şi de somn.

Citatul de astăzi 18.12.2016 al soţului: „Vezi că trebuie să reîncarci cartelă!” Eu fiind la toaletă, nu reuşeam să mă gândesc la ce cartelă se referea, pentru că toate cele sunt la abonament pe numele meu sau al mamei. Îmi întreb soţul la ce se cartelă se referă şi el răspunde senin: „Cum care cartelă? Cartelă cu ţipete ale copiilor.: P ” Simpatic răspuns, care mi-a înseninat dimineaţa.

Am 30 de ani… chiar am 30 de ani?!

Dacă mă uit în buletin, îmi spune că am 30 de ani. Cred cu convingere că este o eroare de tipărire. Asta este senzaţia care mi-o dă. Acum un an, doi, mă gândeam oarecum cu groază la suma de 30 de ani, îmi părea un fel de petardă cu efect de bombă atomică. Eram divorţată la doar 24 de ani, mai aveam 2 relaţii eşuate la activ, fără un serviciu stabil, fără un soţ sau copii la orizont. Greutăţile îşi spuneau cuvântul mai mult psihic. Am avut o perioadă când am umblat la notari, primărie, tribunal, administraţia de finanţe şi alte instituţii şi daravele de rezolvat, de mă simţeam de 100 de ani pe puţin.
De când a apărut soţul în viaţa mea, parcă au apărut şi rezolvarea lucrurilor sau situaţiilor neprevăzute, dar în ritmul soţului. A se înţelege ca melcul: (. Dar se rezolva. Mereu are o vorbă bună, voce calmă şi efect de diazepam instant. Un măi-măi pe frunte face minuni şi aduce zâmbete timide pe faţa mea.
Acum am 2 copii care vor să mă vadă mereu activă, să le arăt constant ceva nou. Dacă aţi văzut până acum spectacole de tipul „one man shou”, staţi să vedeţi ce poate să inventeze o mamă pentru a putea să îşi distreze sau să calmeze puiuţii. Îmi prind părul cu o şosetă şi încep să performez. Da, o şosetă, aţi citit bine: D Deja stăpânim la perfecţie cântatul cu legănatul şi bâţâitul copilului în acelaşi timp. Inventarea de cântecele din sunete de animăluţe este un deliciu. Fiecare bebe reacţionează diferit la alte sunete. Printre cele mai chiţăite, a se înţelege iubite sunt: piu-piu, chiţ-chiţ, miau-miau, iha-iha. Un exemplu de cântecel ar putea fi următorul:

CHIŢ-CHIŢ, PIU-PIU, IHA-IHA, GA
MU-MU, GA-GA, HAM-HAM, CRA,
MIAU-MIAU, HAM-HAM, CRA-GA-GA…

La ordinea zilei mai este şi dansul inventat pe loc. Cu atâta cântat, dansat, exerciţii şi alte idei creţe venite pe moment, cum naiba să mă simt de 30 de ani? Zău că uneori am impresia că am vreo 20 şi sunt cât se poate de imatură pentru a avea grijă de încă două sufleţele micuţe. Deci vârsta din buletin este eronată. Cu siguranţă, la fel cum este şi concepţia de părinte perfect. Nu ne naştem învăţaţi, bebeii nu vin cu manual de folosinţă, iar cu siguranţă un bebe nu seamănă cu altul. Deci a greşii este una din soluţiile pentru ca pe viitor să faci ceva bine. Noroc că bebele nu are memorie atât de mare ca să reţină el că tu ai greşit când i-ai pus prima oară pampersul invers sau i-ai dat biberonul de două ori în jumătate de oră. El nu refuză cu siguranţă, dar mai mult ca sigur va vomita ce este în plus.
Nu ştiu cât de bine am putut să cuprind în cele scrie ceea ce înseamnă să fi părinte de gemeni şi să nu ai cine să te ajute. Sunt doar eu şi soţul. Doi oameni care încercăm să facem ce putem pentru a creşte frumos şi sănătos doi copii ce au venit când ni i-am dorit.

Semnat: o mami, soţie şi poate scriitoare de poveşti: P
P.S. şi soţul poartă 2 şosete diferite, mi-a arătat ieri. A spus că aşa le-a găsit pe scaunul cu rufe uscate: P

Reclame

Cu bobocii (bebeii) la Baby Boom

      Toamna se numara bobocii si se aduna recoltele. Am si eu bobocii mei 🙂 , dar adun „recoltele” altora 😛  . Si unde gasesti recolte mai bune decat la targ? Un astfel de targ pentru bobocii mei a fost   Baby Boom de la Romexpo.

    Am plecat de acasa cu un buget de maxim 400 de lei, in care trebuia sa intre transportul nostru dus-intors, cumparaturi, eventual mancare si ceva de baut pentru noi. Mancarea si cele necesare pentru boboci erau la purtator 😀 .

     Odata ajunsi la destinatie, sotul se stresa ca nu putem intra cu caruciorul in targ. Sa mai avem loc si printre standuri, i se parea greu de crezut 😛 . Dar, de aceasta data , organizatorii au pus la dispozitia vizitatorilor un grup de baieti care sa ne ajute la urcarea si coborarea carucioarelor pe scari. Zambitori si saritori, baietii ajutau pe toata lumea.

     Toate bune si frumoase pana in momentul cand ma duceam  la cate un expozant  si lasam carutul la 1-2 metrii distanta de mine si enetual ma intorceam cu spatele.   (Sotul era evident cu noi, dar mai vroia sa vada daca ma descurc cu condusul. De… scoala de soferi nu am terminat-o 😛 . ) Vizitatorii credeau ca al meu carucior cu „gabarait depasit” 😛 nu este alt ceva decat un alt produs expus, chiar cu un bebe papusa in el. Chiar nu si-au dat seama ca „bebe papusa” este un bebe adevarat care doarme 😦 .

    Una peste alta, am cumparat urmatoarele lucruri de la targ, in cate 2 exemplare, pentru fiecare boboc:

Mi-a atras atentia de aceasta data firma U Grow, cu produse similare Chicco sau Primii pasi, dar simtitor mai ieftine. Nu stiu ce sa spun despre calitate. Produsul pe care l-am primit cadou prin intermediul unul loz razuibil a fost cel din imagine 😛

Mai multe informatii despre el, veti afla dintr-un alt text.

Pana la urma, vizita la acest targ a fost buna pentru mine. Am primit mostre de Sanytol si Omo, 2 lozuri castigatoare cu produse pentru boboci, o revista si destule informatii.

Ce NU RECOMAND la targ, este mancarea de la Spring. Aragat bine, nu are gust bun.

Spor la ce faceti voi acolo si ne reintalim la urmatoarul text.

 

Am comandat pe Cora.ro

Sunt mama de gemeni, deci timp nu am. Am inceput sa percep cumparaturile casnice ca pe o repriza de relaxare. Dar daca vremea sau sanatatea nu ne permite … 😦 le facem in on-line.

Acum 2 seri, am apucat sa fac baita bebeilor putin mai devreme si ii spuneam sotului ca ar fi cazul sa luam marimea 3 la pampersi. El, sotul, cu un inceput de raceala la purtator, molesit tot, abea mai cotea un sunet. La un moment dat, nu stiam daca vorbesc cu el sau singura. Eu eram la calculator si cautam pretul cel mai bun la pachetul  de pampersi cel mai mare de marimea 3. Cautam pe Cora.ro  caci era in drumul spre casa al sotului. Bag de seama ca raceala isi spune cuvantul si il las in lumea viselor induse de o posibila februta. Revin la calculator si fac cont pe site-ul de la Cora. Imi pun baxul de 150 de pampersi in cos, impreuna cu 4 cutii de lapte praf de 800 de grame. Platesc si ma duc in bucatarie sa termin experimentul cu sapunul de casa ( asta este o alta poveste :p ). Ma impiedic de bebe pisic ( acesta este Beni, noul bebe din casa, luat pentru compania lui Torcila), scot din forme si constat ca prima transa arata bine dar mirosul nu ma atrage. Bate spre cahh. Transa 2 arata si mai bine si miroase bine. Ramane doar de testat 🙂 . Fac un dus si ma bag in pat.

Dimineata. Fac cana de 3 in 1, dau sa pape la bebei si suna telefonul la 9.40 . Un angajat Cora ma anunta ca nu au pe stoc laptele solicitat si ca imi poate schimba cu Confortis. Au vorbit ei la firma si spun ca este acelas lucru cu alt nume si alt ambalaj. Refuz categoric si ma aleg cu promisiunea de a se uita mai atent in depozit. Suna telefonul. Acelas angajat imi spune ca nu au, dar imi poate inlocuii produsul lipsa cu ceva calitativ mai scump, dar nu cu mult. Ceva de genul sa nu ma intind mai mult decat imi este plapuma. Refuz. Intreb daca au produsul la 400 de grame. Ma aleg cu aceeasi promisiune de a se uita in depozit si in magazin. Suna iar telefonul. „Doamna, nu avem nici asa, doar daca vreti un pachet cu numele Junior”. Refuz iar si aleg sa imi vina doar pampersii. Angajatul isi ia angajamentul sa ma sune (IAR 🙂 ) cand revine produsul in stoc. Imi mai mentioneaza faptul ca pe langa comanda solicitata o sa mai primesc o punga cu „gratuitati” din partea lor. Am crezut ca sunt mostre in prima faza. Cand a sosit comanda si am vazut ce este, nu am inteles daca erau cadou la prima comanda sau „scuzele” loc ca nu au laptele cerut de mine in stoc. La comanda avuta, am primit si un tichet de reducere la urmatoarea comanda de 31 de lei 😀 . Pun mai jos poza cu ce am primit, mai putin o doza de Cola si o prajiturica. Le-am devorat pana sa fac poza sa va arat 😀   😛   🙂 😛 . 20160824_174455

Sexul dupa nastere :P

    Am devenit mama. O meserie cu norma intreaga, ore suplimentare si tensiune maxima. Astazi m-am trezit cu sange in urechiusa lu bebe 1. M-am panicat, am sunat pediatra, dar avea telefonul inchis. Am sunat nasa la bebel si am asteptat-o cu sufletul la gura. Panica a trecut cu bine, observand ca bebe se zgariase singurel in urechiusa si nu are alte probleme. Situatii de acest fel sunt multe. Sa treci macar odata prin ele si data viitoare sti ce ai de facut. Sau macar incerci sa faci ce ai vazut prima data 😀 .

     Sunt mama, dar asta nu inseamna ca nu mai sunt SI FEMEIE. Fiind „eliberata” de sarcina, acum mai de dorinta/curiozitate/lipsa, ma trece gandul unei partide de sex. Pana sa trec si la actiune 😛  dau o cautare pe net, pun intrebari pe Google, grupuri si site-uri. Informatia este multa si trebuie sa imi aleg ceea ce mi se potriveste. Situati cat mai apropiate de varsta, tipul meu de sarcina, nastere, recuperare. Asa am aflat ca cele 6 saptamani de la operatie trebuie musai respectate, pentru a da timp vaginului si uterului sa se refac dupa greutatea si efortul depus. Sa treaca lohiile („acea scurgere care se elimina din uter dupa nastere, este un semn ca uterul se vindeca. Atunci cand aceasta nu mai este sanguinolenta, inseamna ca uterul este aproape vindecat. Acest proces poate dura intre 3 si 8 saptamani pentru majoritatea femeilor”). Sa mergi la controlul de 6 saptamani dupa nastere, sa primesti avizul medicului. Aaaaaaaaaaaaapoi, sa vezi cum iti faci timp, cat bebele, sau bebeii 😀 in cazul meu, nu au un program format. Urmeaza sotul, care fie este „lihnit” dupa clipele de petrecut cu tine, fie este speriat de ideea de a face sex cu mama cuiva( A SE INTELEGE CA ESTE VORBA DE MAMA COPILULUI SAU :d ). Nu de putine ori am auzit discutii de genul: ” frate, dupa nastere, sotia este mai larga, nu mai este la fel… 😦 ” . In cazut mamelor cu cezariana, frica de a nu „deranja” operatia trece prin gandurile ambilor parteneri. Urmeaza discutia cu sotul, ca de. Vrei tu, vrea el, da bebele/bebeii nu vor SA DOARMA 😀 Si in timp ce il schimbi de pampers a N-a oara pe ziua respectiva, pui sexul la cale. Sa cam fie pe la ora X, dupa baita si papa lu bebe, caci poate doarme vreo 2 ore. Asa apucati sa faceti si voi un dus si sa va intindeti in pat.

    Zis si facut. Ajugeti in pat si nu stiti de unde sa incepeti. Stangacie maxima, dar nu din cauza ca nu stiti ce sa faceti. Mama se gandeste ca bebe se poate trezii in orice clipa, ca are vreo 7-10 kg in plus si ca inca miroase a laptic de la bebe. Tatal, la randul lui, se gandeste la vreo 3 pozitii ce le-a dus dorul, la sanii care i-au fost interzisi pana acum si la orgasmul mult dorit. Cand in sfarsit se incumeta sa se iubeasca „ca’n filme”, surprize-surprize … Exista un disconfort maxim. Durere in urma operatiei sau cusaturilor in zona vaginala. Lubrifierea este deficitara. Cu toate acestea, sunt situatii cand partida de sex „incepe marti si se termina joi”. Poate, „pana joi”, aveti timp sa achizitionati un lubrifiant, caci mami nu are momentan suficienta energie sa produca si laptic pentru bebe si lubrifiere optima. Deasemenea, nu uitati de o metoda contraceptiva aleasa de comun acord dar si la recomandarea medicului. Desi mami alapteaza si nu are inca mentruatie, nu inseamna ca nu poate ramane iar insarcinata. Daca face gemeni ca mine…. va fi tare greu, va spun din experienta 😀

    Deci, este joi.  Bebele doarme dupa baita, lubrifiantul si prezervativul este la capatul patului, iar voi sunteti inca uzi de la dus. Incep pupaturile si mangaierile, folositi cele necesare din dotare, dar constatati ca nu puteti folosi pozitia X sau Z. Femeia trebuie sa preia „conducerea” actiunii daca vrea sa se simta cat de cat bine. Aici, comunicarea cu partenerul este esentiala. Rabdarea si perseverenta, vor face ca lucrurile sa revina la normal. Dupa cat timp? Pai nu stiu sa va spun concret, pentru ca difera de la femeie la femeie. Cand lubrifierea este optima, cand cusaturile sunt refacute si nu mai sunt dureroase, cand femeia este relaxata si nu sare din pat direct la bebe la primul scancet. B8AFC9972DDE764C4BAFC58A28465APoate dura 2 luni, sau 4 sau 6. Nu exsista o perioada fixa pentru nimeni.

     Cu aceste informatii, merg sa imi caut sotul si sa il pun la curent. Discutam, ne relaxam si punem de somn, ca de, nu avem tot ce ne trebuie 😛 .profile_25

Intre timp, stau si pun cap la cap toate informatiile, fac diverse scenarii, si ma fura somnul. Ma trezesc pe pilot automat cand bebe 2 tipa ca din gura de sarpe ca i-a trecut ora de masa cu juma de ora si zici ca ma cearta pe limba lui piticeasca in timp ce ii fac biberonul. Il iau in brate si ma asez pe marginea patului sa ii dau sa pape, inainte sa trezeasca toata casa. Sotul doarme ca fisu 1( a se intelege bebe 1, care nu este nici el deranjat de tipetele lui bebe 2). Ofticata de faptul ca cei 2 dorm bustean, termin cu papa lui bebe 2, ii scot gazutele si il pun in patut. Iau telefonul si dau o „fuga” pe Facebook, unde grupurile de mamici sunt active 24/7. Mai aflu una alta, incerc sa retin toate cele, dar oboseala isi spune cuvantul. Imi trece un gand fugar prin minte:

VOM FACE SEX CAND COPIII VOR MERGE DE-A BUSILEA 😀

cuplu_bebe-sex

Cum imparte o mama orele

      Dinainte sa devin mama, multa lume imi spunea ca urmeaza o perioada grea. Fiecare femeie ce trecuse printr-o nastere, sau doua, sau trei, imi spunea sa nu voi dormi noptile, dar  pot dormi cand dorm ei. Ca voi avea multe hainute si scutecele de bumbac de spalat, cearsafuri la patut, prosopele de baie, paturici si alte textile, dar mai mult ca sigur nu voi avea timp sa le intind la uscat.  Zilele de sarbatoare din calendar, pentru mine vor fi zile de munca, in care sigur o sa ma trezesc fara hainute de schimb, prosopele si scutecele la bebei. Mancare nu se stie daca voi apuca sa fac, dar sigur nu o voi termina si va ajunge la Azorel si Pisicel. Inca mai primesc astfel de ” incurajari”, dar nici o mana de ajutor. De fapt mint 😦 Am o prietena care are si ea gemeni, 2 fetite de 10 ani 😛 . Tot fetite, are si o colega de la Avon, cu care din pacate am vorbit doar la telefon in ultimele luni.

     Cu alte cuvinte, sa va spun dragilor cum se imparte ziua unei mame de gemeni. De fapt este gresit spus ziua, pentru ca este o continua succesiune de activitati. Uiti cand este luni sau cand trebuie dat indexul. Se termina hartia in baie si uiti oala pe aragaz 😀 .

     Impartirea matematica ar fi cam asa : 4 ore, le dau la bebei sa manance, 15 minute ne ia sa pregatim lapticul si tot atatea sa spalam biberoanele si sa le punem la sterilizat,jumatate de ora ii schimb de haine si pampers (Noriel Bebe folosim), jumatate de ora este baita, o ora facem pe avionul si cam o ora si jumatate ne dam in leagan pe picioare, cam 4 ore impartit in bucatele, doarme mami. Pana aici, insumam un numar de 11 ore jumatate.

Intrerupem activitatea pentru a schimba urgent 2 bebei plangaciosi, a da apita la bebe 1 si a pupa bebe 2. Avem ocazia sa incercam primul dans cu bebe 2, pe ritmuri de Beyonce. A fost dragut sa imi tin bebele in brate si sa ii simt obrajorul lipit de obrazul meu. Un zambet timid se vedea pe fetisoara lui ❤ < 3 .

    Revenind la munca de mami, mai aveam cam zece minute pe serie de sortat rufele murdare si de bagat la spalat si cam tot zece minute de intins la uscat. 5-7 minute pe fiecare serie, le alocam pentru impachetatul rufelor si asezatu lor in sifonier. Schimbatul patutului imi ocupa cam 1 minut la fiecare 3-4 ore 😛 . Apoi, intervine un moment de cumpana, cand nu mai gasesc hainute, scuteele sau asternut curat pentru schimbat si trecem pe modul improvizatie pana se usuca un rand de rufe. 😀

     Intrerupem dinnou activitatea pentru o masa bebeluseasca. Verificam pamers, pregatim lapticul, ne asezam comod,  atasam biberon de gurita bebe 1 si bebe 2. Asteptam sa pape, apoi scoatem gazutele. Intre timp, vine tati si scoate prelungitorul din priza si ne inchide calculatorul …. 😦 

     Ziua urmatoare, aceeasi poveste cu mancatul, schimbatul, biberoane, spalat, uscat, asezat, avion cu motor, leaganul din picior, doare burtica, plange mamica, bebe 1 stranuta, bunica mea ma oftica caci vrea sa il imbrac pe bebelica din cap pana in picioare.

     Gasit putin timp pentru continuat text, dar pe repede inainte. Pe langa activitatile enumerate, la care am reusit sa aproximez un oarecare timp, partea in care mami mananca, face mancare, isi spala vasele face dus sau fuge la magazinul din coltul strazii sa cumpere ce ii mai trebuie de mancare sau plicuri de 3 in 1… nu se stie care este. Partea in care bebeii vomita, au colici sau sughita, sunt tare ciudate 😦 Cu alte cuvinte, ceea ce stiati ca se face pentru UN BEBE, cand ai 2, timpul nu doar se dubleza, ci fuge si sta pe loc in acelas timp. Perioadele enumerate de mine ca durata, sunt PUR ORIENTATIVE, cu tendinta de marire. Singurul lucru care se micsoreaza este timpul lu mami de somn. 😦 😦 ….

baieti-gemeni

Deci, cine mai indrazneste sa spuna ca stie cum este cu 2 bebei mici si nu este mama de gemeni, tripleti sau cati i-a dat Domnul sa duca. 😛  , sa nu ma indrazneasca sa deschida gurita!!! Gata, am zis :p

CUM SA FACI SEX CAND COPIII DORM

     Am vazut aceasta postare pe Facebook intr-un grup de mamici. Mi s-a parut tare simpatica sa nu impartasesc cu voi :P. Va provoc la sinceritate. Voi cum va descurcati cu sexul dupa ce apar bebeii?

DUPĂ-AMIAZA (CATEVA SFATURI) :

1. Preludiul este o pierdere de vreme. La propriu.
2. Nuditatea totală este foarte riscantă. La fel și lipsa păturii, indiferent de anotimp.
3. Nu vă implicați 100%! Cel puțin o ureche trebuie să rămână concentrată la zgomotele din camera copilului.
4. Cu cât terminați mai repede, cu atât vă cresc șansele să apucați să vedeți și un film.
5. Dacă aveți chef, folosiți cu încredere jucării. Atenție mare însă la piesele mici de Lego, sunt groaznice dacă îți intră-n ….Sau în …..
6. Îl știți pe Mutulică din Albă ca Zăpada?….Așa și voi.
7. Folosiți poziții care vă oferă un alibi. E ok să spuneți “Mami și tati stăteau îmbrățișați”. E mai greu de explicat de ce tati o împingea pe mami de la spate în timp ce-o trăgea de păr.
8. Să nu vă fie teamă că veți fi prinși. Copiii sunt ca animalele de pradă: miros frica.
9. Puneți în jurul patului jucării de-alea imbecile care chițăie când le apeși. Câteva secunde pot face diferența între un copil normal și unul traumatizat pe viață.
10. Dacă totuși sunteți prinși, spuneți adevărul: Nu e ceea ce pare! Tati are o problemă medicală la spate care impune ca Mami să-i țopăie în brațe.
11. Dacă totuși chiar vreți să-i spuneți adevărul, e bine să știți că terapeuții buni de copii sunt destul de scumpi.
12. Nu vă dozați energia, că nu sunteți la maraton. E o cursă contracronometru.
13. Ăștia mici dorm iepurește. Așa trebuie să vă “iubiți” și voi.
Și cele mai importante:
A. Se poate să fie nevoie să întrerupeți “proiectul” în orice moment. Așa că fiți mereu pregătiți să rezolvați problema singuri, mai târziu.
B. Nu uitați! Oamenii fără copii fac dragoste. Părinții ai căror copii dorm în camera cealaltă fac cardio.

Nu citii, se lasa cu tristete…

     Sunt mamica cu norma intreaga de gemeni nascuti prematur. Puiutii mei au o luna de viata si abea au ajuns la greutatea de 3 kg. Desi mi-am dorit mereu copii, vreo 10 ani din viata m-am ferit cat am putut. Ce-i drept, am avut 2 relatii care nu s-au terminat bine. Prima casatorie, mi-a luat 8 ani din tinerete. Mi-am cunoscut sotul la 15 ani si la 20 ne casatoream. Dupa primul an ca sot si sotie, a inceput sa se poarte mai urat. Ma neglija, submina, persecuta. Mi-a interzis sa merg la facultate, sa lucrez duminica, sa dansez cu altii la nunti si botezuri. De multe ori am avut discutii in contradictoriu legat de a face copii. Eu refuzam mereu, dandu-i motiv comportamentul si gandirea lui, insa ii dadeam ca variante infiatul sau sa si-i faca (copiii ) cu cine vrea el si eu ii promit sa ii cresc cum se cuvine. Scandalul iscat de cuvintele mele este de nedescris. Jignirile si bataile lui pe aceasta tema, un cosmar. Cu greu am reusit sa ma despart de el si sa divortez. Dupa despartie, m-a lasat fara mai nimic in casa sub pretextul ca el a fost cel care a muncit si le-a cumparat cu banii lui. Mi-a luat cam 2 ani sa imi cumpar ce imi lipsea in casa si sa incep alta relatie, care s-a terminat tot urat. Acesta din urma ma mintea mereu si incerca sa scoata bani din piatra seaca de pe urma mea. La despartie, 
acesta m-a furat de tot ce inseamna bani si scule electrice de calitate. Lucrasem amandoi in Obi, apoi eu in Hornbach si in urma colegialitatii cu angajatii din magazine, mi-am cumparat produse bune la preturi mai mici, folosind si reducerea lor de angajat.
    Dupa inca 2 ani si situatii ciudate, am ajuns sa imi cunosc actualul sot. Suntem impreuna de 15 luni, casatoriti de 3 luni si parinti de gemeni de o luna. Acum, cand apele s-au calmat pentru mine si am spus ca este momentul sa devin femeie maritata si asa sa raman, Cristi, actualul meu sot, mi-a fost alaturi in toate situatiile bune si rele. Inainte de a ne muta impreuna, am stabilit de comun acord sa fac pentru ultima data cea ce pot face ca om liber de obligatii. Aici ma refer la a pleca voluntar 8 zile la munte cu un program pentru copii defavorizati din scolile profesionale. Au mai fost si mici evenimente de voluntariat care au tinut ca durata cateva ore sau o zi. Am terminat succesiunea casei si incepusem scoala de soferi, dar pe aceasta din urma nu am terminat- o de frica…
     La cel mult o saptamana de cand m-am intors din voluntariat, am decis ca este momentul sa facem si un bebe. La o luna de la aceasta decizie, deja eram insarcinata, iar la inca 3 saptamani, aflam ca vor fi 2 bebei. Bucurie mare pentru mine, asta mi-am dorit, iar pentru el a fost mai mult un soc. Unul isi dorea dar 2 odata, l-au lasat fara cuvinte.
     Perioada sarcinii pentru mine a fost dificila. Mancam putin, oboseam des. Apoi am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau, fara vlaga, fara puterea de a mai face macar mancare si sa spal vasele. Eram deprimata, ma simteam intretinuta si nefolositoare. Sotul insa, ma incuraja si imi spunea ca fac cea mai grea munca: port in burtica 2 bebei, ceea ce el  nu poate. Apoi au inceput internarile. Au fost cam 5 la numar din ianuarie si pana pe 7 mai, ultima internare inainte sa nasc. Zilele si situatiile din spitale, m-au socat fara recuperare. Curatenie deficitara, aparatura si ustensile rudimentare, personal inganfat si cu privire de ” da si tu ceva”. Doctori care te trimit sa faci analize si teste la X policlinica privata. Basca, m-am trezit cu medicatie necunoscuta de la o tura la alta. Asistente care ma intrebau pe mine ce medicatie iau, ca sa nu imi mai citeasca dosarul stufos. Doctora care a vrut sa ma trimita la boli infectioase, fiind insarcinata in 32 de saptamani. Perfuzii interminabile, vene sparte si atacuri de panica in privinta branulelor. Mancarea din spital, un sacrilegiu la adresa denumirii de bucatar.
     Partea ce mai grea a fost nasterea si ceea ce a urmat pe urma. Mi s-a rupt apa la ora 5.45, la ora 6.30 eram in sala de nasteri si aveam ultima discutie inainte de cezariana. Pe ultima suta de metrii, anestezista a stabilit anestezie totala. M-am trezit in Post-Operator dupa cam 2 ore. Senzatia si durerile ceva de nedescris. Eram cablata la 2 perfuzii si imediat ce am deschis ochii mi s-a pus si oxigen la masca. Cu greu imi reveneam si abea miscam mainile si capul. Restul nu indrazneam. Auzeam alte femei cum erau aduse din operatie. Pana seara, eram cam 8 mame operate de cezariana. Incepeau sa vina si bebeii in vizita la mamici. Pe mine ma evitau, nu imi spuneau nimic, desi fusesem prima operata in acea zi. Pe seara, unele mamici au fost mutate in saloane. Eu ramaneam pe loc. A doua zi, au venit alte mame proaspat operate si alti bebei in vizita. Abea atunci am aflat ca ai mei erau in Terapie Intensiva. A fost un soc. Nu stiam ce inseamna si ce au. A venit momentul sa ma mute si pe mine in salon. Senzatia cand m-am ridicat din patul de post-operator a fost ca ma rup si mor in acelas timp de mai multe ori. Ajunsa in salon, unele mame se fortau sa se miste, pentru ca aveau bebeii langa ele. EU nu. Abea dupa 3 zile am fost in stare sa ma duc la Terapie Intensiva Neonatologie sa imi vad copiii. Salonul era plin de incubatoare, aparate ce bipaiau diferit si asistente ce misunau robotizate. Cand mi-am vazut ghemotoacele, mai sa ma ia cu lesin. Conectati la aparate, la oxigen si un senzor nu-stiu-cum. Pe langa ei, alti bebeice cantareau de la 900 de grame. Ai mei aveau 2 kg si mi se spunea ca era o greutate buna pentru gemeni si 33 de saptamani de sarcina. Apoi a inceput incapacitatea mea de a mai fi in stare sa gandesc. Ma simteam incapabila se imi ajut copiii. Asitentele imi spuneau sa ma mulg de mana intr-o canita de tip armata, sa am ce le da sa pape la cei mici. Cu recomandarea doctorei ginecolog Ruxandra Albu,cu care am nascut, am folosit o pompa de muls electrica, din dotarea spitalului. Reveneam ceas, la 3 ore pentru mancarea bebeilor. De fiecare data cand reveneam in salon si vedeam mame cu puiutii lor in brate, ma deprimam si mai tare. Plangeam pe ascunse, mi se schimbau branule si medicamentatii. Erau mame si bebei care plecau dupa 2 zile din salon. Eu am ramas 2 saptamani dupa nastere in acelas salon de 7 paturi.
Cand am fost anuntata ca imi da copiii in salon, am inceput sa plang, dar cand i-am si vazut adusi langa mine, am inceput sa tremur de frica. Daca nu respirau bine fara oxigen? Daca  nu eram in stare sa le fac fata. Daca nu pot sa le dau sa manance? Daca nu scapa de icter? Ce este icterul? Apoi, au urmat zile in care bebeii nu mancau cum ar fi vrut asistentele si doctora de la Neonatologie. Am fost criticata si certata ca tin copiii nemancati, pentru ca ei nu luau in greutate conform graficului lor standard. Pana la urma, am plecat cu ei la cerere, dupa 2 saptamani de la nasterea lor. Bebe 1 avea 2120 si bebe 2 avea 2210. Acum, dupa o luna de la nastere, bebeii au 3 kg fiecare, papa muuuult, dorm cand vor ei si o tin pe mamii in priza mereu. Inca mai aveam de facut testarile specifice prematurilor: ORL, Oftalmologie, Ecografie de sold, Ecografie craniana si Neurologie. Dar, bebeii sunt iubiti. Tatii ii adora si nu se supara cand mami ii spune la 2 noapte sa ii dea biberonul lu bebe 2, pntru ca mami il are in brate pe bebe1. Ne ajuta si bunica mea de 77 de ani, atunci cand nu-i tremura picioarele si poate venii in camera la bebei .
      Acum, noptile sunt scurte si sunt doar momente intre 2 mese ale copiilor. Spal si schimb puiutii de N ori pe zii si ascultam muzica de gradi pe net.

Cum isi recapata formele o graviduta…

     Sunt o „proaspata” mamica de doar o luna si o saptamana, dar foc de obosita. Gemeneii mei, ma tin in priza in permanenta. Nu pot spune ca am luat proportii mari pe timpul sarcinii, ba chiar am slabit 😛 . Insa, am ramas cu un „rest” de burticuta in urma cezarianei. Probabil nu s-au aranjat matele la locul lor 😀 Nu pot face inca efort sau exercitii, dar am o motivatie sa imi recapat formele 🙂 .

2

Vazand aceasta reducere la costume de baie, cu vara in geam si raul Arges la 30 de minute distanta de casa, parca imi creste pipota in mine de dorinta. Am si ales un costum care imi face cu ochiul 😀 . 1

Combinatia stiu sigur ca il incita si pe al meu sot, asa cam am mai ales de pe site si o lenjerie intima 😛  .lenjerie-intima-babydoll-sweet-dreams-ld97-lets-duck-266x400

Ca sa fiu sigura de revenirea rapida la formele de odinioara, adaug in cosul de cumparaturi si lenjerie sexi 😀 ❤

untitled

Aici, le pun pe ambele si ii las placerea domnului de asi alege culoarea cu care vrea sa isi pigmenteze momentele noastre comune de sex-ercitii 😛 😛 .  Trag linie, si fac totalul cosului meu de cumparaturi. Constat ca depaseste nitel bugetul alocat cadoului de ziua mea, asa ca imi pun frumusel sortul de bucatarie si pregatesc o masa neaosa romaneasca, cu cartofi prajiti, carne de porc si mujdei de usturoi :). La desert punem niscaiva clatite cu finetii si o bere la 0,33 😀 . Hranesc gemenii, le pun muzica cu Zurli si imi astept sotul cu cel mai sarmant zambet al meu. 😀 Nu trec 5 minute, ca al meu domn intra pe usa casei si ghidat de miros, vine teleghidat la bucatarie. Ma saruta pe obraz cu stampila lui caracteristica, apoi se aseaza la masa si incepe sa manance spunand printre inghitituri ce lihnit este. Termina repede si se aseaza la geam cu berea in mana. Dupa doua inghitituri, se opreste brusc si isi indreapta privirea catre mine si ma intreaba :

-Ce anume doreste sotioara mea sireata?

-Doar 100 de lei. Ca ajutor sa revin la formele mele de dinainte de sarcina. Ajutorul ar venii prin curierat rapid, in maxin 48 de ore, ambalat in pungi mate, pentru un plus de discretie.

Al meu sot, tare nedumerit, cere explicati. Ii arat poze cu produsele din cosul meu de cumparaturi de pe site-ul Just4Girls.ro si astept reactia lui. Cum era de asteptat, domnul sot si tata recent, este dornic sa ma ajute a revenii la formele mele obijnuite  si sare cu suta de lei din portofel. Iau tacticos bacnota, finalizez comanda si il sarut si eu pe obraz, apoi ii indic directia dormitorului unde sunt bebei. Ca mama si femeie dornica de cumparaturi, care mai sunt si sexi si convenabile la pret, ma declar multumita de aceasta zi si astept cu nerabdare curierul, pentru a incepe sex-ercitiile cu al meu sot 😀

Text scris pentru campania  just4girls .

hhh