Ganduri

Eu… cu stea in frunte

Nu stiu cum sunt altii, dar eu cand nu vreau… atrag bolnavii catre mine. Bolnavi sufleteste, bolnavi trupeste, bolnavi puleste.  Chiar zilele trecute am dat de al treilea fimozar din viata mea.

Cand a intrat timid primul, a facut-o in ritm de dans, in Kulture Hause, dar a se intelege ca nu fac reclama mascata. Comportamentul lipicios si pupacios imi punea un semn de intrebare, la care raspunsul a venit in cam 3-4 zile. Stiam ceva despre boala, varsta la care se trateaza, metoda. Acum, fiind vorba de un adult, persoana nr 1 (2013), avea atunci 28 de ani, am inceput sa caut despre consecinte la adulti. In scurt timp, i-am facut programare la doi doctori diferiti, la care insista sa merg cu el. Avand in vedere ca eu eram la incepuul unei relatii, am facut tot posibilul sa ma desprind de el. A ramas cu promisiunea solemna ca eu voi fi prima din viata lui. Si ca sa vezi, in primavara 2014, cam la o luna si ceva de la operatie, m-a cautat. Am vorbit nitel pe Fb, apoi s-a auto invitat la mine acasa. Cu prajituri si suc, sa ma indulceasca. Vorbiram noi ce vorbiram, apoi a inceput tentativa de a ma atrage in pat. Cum nu asta imi doream, l-am luat la intrebari, in ideea de ami lamurii ceva ce ramasese agatat de coltul creierasului meu micut. Nu l-am mai vazut pana pe 1 ianuarie 2015, cand am iesit in club.

Fimozarul numarul 2 (2014), care mi-a pierdut rabdarea si vointa de a mai ajuta pe cei in „suferinta” a intrat in viata mea simpatic, la noul loc de munca. Atent, grijuliu, dar totusi distant. In stilul propriu si carcateristic, in maxim o saptamana am aflat ce are. Hramul i l-am stabilit acasa la mine, cu manusi chirurgicale in mana, asta asa ca sa dramatizez si sa ma port cu el cu manusi si „higienic” Sfarsitul acestei povesti de 4 luni, este unul tragicomic, in care el nu reuseste sa treaca mai departe si se agata de NIMIc in ideea de ceva. Este trist sa vezi cum o boala care ar trebuii tratata si depistata de mic, ajunge sa isi puna amprenta vizibil si psihic pe un adult. Cum el pierde anii de adolescenta sentimentala, angajamente frumoase si urate, nopti de sex nebun, sau calculat. Sa nu mai spun de problemele de sanatate pe care le poate da, incepand de la deregrare hormonala, sindrom de intestin iritabil, depresie. Sa nu mai spun ce „trist” pare ideea de a nu stii ce este un orgasm…

Ultimul venit ( 2015), care se spune ca este si cel din urma, pare diferit. Pare sa aiba gandurile la el. Se intretine singur, munceste din placere. Diferenta fata de ceilalti doi, este ca el cunoaste viata, cu de toate. Este constient de particularitatea lui, dar a acceptat-o. Nu pot spune ca este Cel mai cel, super doata, extra experimentat, insa vad o mare deschidere catre adaptare, cunoastere, tatonare. Nu refuza prezervativul si nu este genul hai sa fim „prieteni pe Facebook!!!”.

Nu stiu daca Universul are ceva cu mine, sau eu sunt un magnet catre cazuri particulare. 2 mi-au spus in pat problema lor, unul la telefon. Vreau sa cred ca nu va mai exista un urmator caz in care sa ma implic la fel de mult. Vreau sa pot sta in lateral si sa indrum doar prin comunicare. Imi este tare greu sa ajut pe fiecare in parte, mai ales daca nu simt nevoia ajutorului.

Insa, daca cineva, stie pe alt cineva cu o astfel de problema, sa nu ezite a ma contacta. Pot da sfaturi, recomandari de doctori buni, sa explic etapele rezolvarii situatiei. Vreau sa „insanatosesc” o cat mai mare parte din populatia masculina, sa nu se mai bata unele pe „cazurile” casatorite…

PET2fadec_pnem3 images

Anunțuri

Te provoc sa imi spui parerea ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s